plantele de stancarie

M-au pasionat dintotdeauna plantele mici, de stancarie, alpine sau cum li s-or mai spune. Profesorul meu de ecologie ne explica faptul ca dispunerea plantelor in etajul alpin este asemanatoare cu modificarea biodiversitatii de la ecuator spre poli. Adica in zona alpina avem salcie pitica, conifere mici, etc plante asemanatoare cu cele din zonele reci spre foarte reci. Nu as putea spune de unde mi-a venit pasiunea asta pentru plante mici intr-o tara a megalomaniei, (case cat mai mari) si plante cat mai mari neaparat Thuja si Buxus.Imi place foarte tare sedumul, drept pentru care de am colectionat cateva specii, apoi sempervivum vreo 3 specii, una dintre ele e din flora spontana, am gasit-o la Colibita.

       Cerastium tomentosum, sau lana caprelor, se adapteaza si creste oriunde, o am peste tot, dar cel mai mult ii place la soare, vara se transforma intr-un covor alb nemaipomenit de frumos. Alta specie preferata este Phlox subulata, un gen de floare cu frunzisul tepos, foarte mica, iubitoare de soare, care se intinde pe sol, inflorind la sfarsitul lunii aprilie inceputul lui mai. Anul trecut am avut doar ciclam, dar in toamna mi-am achizitionat si alte varietati a caror inflorire o astept cu nerabdare. Tot anul trecut am descoperit si argintica Dryas octopetala, e minunata floricica asta. Am cumparat-o in vara, bineinteles ca am udat-o in fiecare zi, frunzele ei sunt de un verde crud, cu o culoare neschimbata, anul acesta astept floricelele. Planta aceasta se gaseste si in flora spontana, e iubitoare de soare si foarte rezistenta, se poate cultiva fara probleme in gradina. De asemenea imi plac foarte mult speciile de Saxifraga (ochi de soricel), una dintre ele  creste si la noi Saxifraga aizoon (iarba surzilor), o am din flora spontana ( Colibita).